Bazele filosofice ale cursurilor de psihoterapie integrativă

În centrul filosofiei noastre se află accentul pus pe abordarea integrativă multiteoretică și relațională a lucrului cu clienții. Considerăm importantă concentrarea pe reunirea într-un cadru teoretic coeziv a trei orientări psihoterapeutice principale ale secolului XXI: cognitiv-comportamentală, psihodinamică și umanistă. De asemenea, credem că relația terapeutică este factorul principal al schimbării terapeutice.

Psihoterapia integrativă strategică, aflată la baza cursurilor noastre de formare în psihoterapie, lucrează cu un model al Sinelui, dezvoltat sub influența descoperirilor actuale, ca urmare a cercetărilor din neurobiologie și psihoterapie. Subliniem nevoia de a lucra cu clienții din diverse perspective, dincolo de limitele unei singure „felii” a incredibilei structuri complexe care este creierul uman. Pentru a trata clienții în funcție de nevoile lor specifice, psihoterapeuții trebuie să fie flexibili în aprecierea mecanismelor psihologice de menținere a problemelor, dificultăților și patologiei.

Psihoterapia operează atât la nivel verbal explicit, cât și la un nivel de interacțiune implicit, non-verbal. Co-crearea relației dintre client și psihoterapeut este unică. Prin co-crearea și menținerea unei alianțe de lucru clar formulate și sigure, atât practicianul, cât și clientul sunt capabili să se concentreze asupra problemelor interpersonale și intra-psihice complexe, atât la nivel conștient, cât și la nivel de interacțiune inconștientă.  

Viziunea noastră asupra psihoterapiei se bazează pe o gamă largă de tradiții în psihologie, de la teoria atașamentului până la existențialism, inclusiv influențe din psihologia sinelui, relațiile obiectuale, viziunea sistemică, cognitiv-comportamentală, psihodinamică, umanistă și existențială asupra individului. Cu toate acestea, nu vorbim pur și simplu de o abordare eclectică sau multi-teoretică. Integrarea în psihoterapie înseamnă existența unui cadru teoretic propriu, care integrează însă elemente din diversele abordări psihoterapeutice mai vechi.

Formarea în psihoterapie vă va oferi o bază solidă de cunoștințe și expertiză pentru a lucra ca psihoterapeut, cu o gamă largă de clienți, într-o varietate de situații.

Bazele filosofice ale cursului de psihoterapie a copilului

Esențial pentru filosofia noastră, este accentul pus pe o abordarea integrativă multiteoretică și relațională a lucrului cu copiii. Diverse modele și teorii în psihoterapie aprofundează înțelegerea psihologiei copilului, iar progresele recente în neurobiologie ajută la informarea și îmbunătățirea practicii psihoterapiei copilului.

Cursul nostru se concentrează pe reprezentările copilului asupra propriului corp, minții, sinelui și relațiilor, precum și pe sentimentele, gândurile și comportamentele însoțitoare. Fie că aceste reprezentări se găsesc în joc, vise, artă, scris, interacțiune verbală sau utilizarea mijloacelor electronice, psihoterapeutul trebuie să faciliteze crearea unui spațiu de joacă, în care copilul să se simtă din ce în ce mai confortabil, exprimând temele care îi structurează relațiile cu sine însuși și față de ceilalți. Subliniem importanța sistemelor de interacțiune în care este contingentă dezvoltarea copilului: familie, cartier, școală și cultură.

Relațiile sunt esențiale pentru dezvoltare, patologie și psihoterapie, iar acțiunea terapeutică ia naștere din capacitatea terapeutului de a negocia diferite puncte de vedere, pe măsură ce se deplasează între lumea reprezentativă a copilului, sistemul de interacțiune al copilului și relațiile terapeutice, în care participă psihoterapeutul, copilul și părintele.

Modelul strategic integrativ de lucru cu copiii se bazează pe reacțiile biologice, emoționale și cognitive pe care le au copiii la diverse experiențe, precum și consecințele acestor experiențe. Abordarea utilizează capacitatea integrativă a creierului copilului de a crea un Sine, de a promova înțelegerea și de a produce schimbare. Strategiile de tratament se bazează pe o înțelegere a neurobiologiei și a dezvoltării creierului. Comunicarea creierului drept este deosebit de importantă în psihoterapia copilului, având în vedere plasticitatea ridicată a creierului tânăr. Psihoterapia modifică structura și funcția creierului. Învățarea și memoria, atât implicite, cât și explicite, joacă roluri centrale în acest proces, prin crearea de material genetic nou, care duce la creșterea eficienței sinaptice prin crearea de noi conexiuni neuronale.